Digitalizarea este un aspect critic pentru organizatiile care doresc sa inoveze, sa isi pastreze avantajul competitional, sa atraga noi clienti si sa ii fidelizeze pe cei existenti. Iar cloud-ul este solutia potrivita in acest sens. Modernizarea infrastructurii IT prin aplicatii, servicii, instante virtuale si storage, toate gazduite in cloud, asigura scalabilitatea resurselor, posibilitatea de a optimiza costurile si de a eficientiza procesele interne, deschizand noi orizonturi si oportunitati pentru toate departamentele organizatiei.
Pe masura ce numarul utilizatorilor si al dispozitivelor IoT conectate la retea creste, devine evident ca retelele traditionale sunt prea complexe pentru a putea fi gestionate intr-un mod coerent. Mai ales ca zone diferite ale aceleiasi retele – WAN, wired, wireless – sunt orchestrate de solutii complet independente de management, lucru care duce la o eficienta scazuta, o calitate a conexiunii suboptima pentru utilizator si la un proces de troubleshooting foarte anevoios.
Pentru a putea decomisiona solutiile monolitice si pentru a putea simplifica zona de operatiuni din lifecycle-ul retelei trebuie sa se treaca la un model de networking cloud-based. O infrastructura de comunicatii unificata aduce managementul tuturor zonelor care formeaza reteaua intr-o singura platforma cloud-native.
1. Agilitate prin retele cloud-managed
Modul traditional de a administra echipamentele de retea este unul foarte ineficient in contextul actual. Configurarea de mana a fiecarui echipament in parte, upgrade-ul de software, implementarea unor modificari in configuratie, aplicarea manuala a patch-urilor, toate aceaste operatiuni se transforma intr-o munca obositoare care poate duce la erori de functionare si care vor costa organizatia timp si bani, incetinand business-ul. Reteaua trebuie sa fie agila si sa ofere utilizatorilor aplicatiile si serviciile necesare pentru desfasurarea optima a business-ului.
Retelele cloud-based pot pune in functiune zeci sau sute de echipamente sau pot da in productie site-uri intregi prin folosirea capabilitatilor de “zero touch provisioning”. Dispozitive precum access point-uri, switch-uri sau firewall-uri pot fi trimise onsite, cablate si pornite, dupa care in mod automat vor primi configuratia si politicile de acces din cloud. Conectivitatea la aplicatii si la alte locatii de-ale organizatiei va putea fi asigurata in cateva minute. Ferestrele de mentenanta pot fi foarte mult reduse ca frecventa si micsorate ca durata. Pregatirea modificarilor se face o singura data, modificarile se valideaza de catre platforma cloud ca vor functiona conform cu politicile organizatiei si vor fi verificate pentru erori. Implementarea modificarilor se face simultan pe toate echipamentele de retea, reducandu-se astfel timpii si costurile asociate de regula cu aceste operatiuni de mentenanta.
2. Folosirea AIOps pentru eficientizarea proceselor de troubleshooting
AI-ul este un buzzword si va fi pentru multa vreme de acum inainte. AI-ul isi face loc usor, usor in fiecare aspect al vietii noastre. Si acum si in retelele noastre 🙂 Pe langa configurarea manuala a echipamentelor de retea, celalalt aspect consumator de timp, care ia peste 60% din timpul departamentului IT, este depanararea problemelor de retea. AIOps ajuta departamentul IT sa observe problemele inainte ca ele sa fie resimtite de utilizatori. AI-ul se foloseste de volume mari de date si de algoritmi de machine learning pentru a tranforma informatia bruta colectata din retea in actiuni si recomandari de implementat pentru evitarea problemelor. AIOps se bazeaza pe urmatoarele functionalitati pentru a putea ajuta departamentele IT:
- dynamic baseline – AI-ul va construi un tipar de activitate pentru reteaua pe care o monitorizeaza, luand in calcul atat activitatea obisnuita, cat si cazurile izolate. Acest baseline ajuta si la definirea unor valori de SLA (Service Level Agreement) pentru fiecare site in parte. Pe baza SLA-urilor se pot configura alarme si/sau raspunsuri automate care sa rezolve situatia problematica.
- detectia anomaliilor – AIOps poate identifica probleme inainte ca ele sa fie raportate de utilizatori si poate ajuta la identificarea exacta a cauzei problemei si poate oferi chiar solutii de remediere pe baza unui “knowledge base”. Probleme pot fi si sortate pentru a putea fi adresate in ordinea severitatii cu scopul de a minimiza impactul asupra retelei si downtime-ul implicit
- comparatia cu alte retele – administratorii pot compara propria retea cu alte retele cloud-managed anonimizate care au aceleasi caracteristici pentru a putea vedea diferentele in configuratie si daca adoptia acestor diferente vor imbunatati performantele sau vor elimina eventualele probleme existente.
3. O calitate ridicata pentru experienta utilizatorului
Oamenii se asteapta la o calitate deosebita a conexiunii atunci cand acceseaza aplicatiile organizatiei sau alte servicii digitale peste reteaua corporate. Cu toate acestea, evaluarea si imbunatatirea performantelor unei aplicati este foarte greu de efectuat, cele mai multe programe de monitorizare a retelei esuand sa ia in calcul experienta utilizatorului. Aproape 33% din problemele care tin de retea sau de aplicatie sunt raportate de utilizatori, adica departamentul IT este reactiv, in loc de proactiv, in rezolvarea incidentelor care impacteaza activitatea organizatiei. Acest lucru presupune si o prezenta onsite a departamentului IT sau ca are nivelul corespunzator de acces pentru a putea desfasura remote operatiuni de troubleshooting.
O retea unificata care dispunde de o platforma de management in cloud poate oferi departamentului IT posibilitatea de a monitoriza performantele utilizatorilor, a dispozitivelor si a aplicatiilor din orice locatie. Exista si solutii care pot imita comportamentul utilizatorilor pentru a observa impactul pe care modificarea unor parametrii il are asupra performantei retelei.
Migrarea retelei catre o arhitectura unificata in cloud este un mod excelent de a excela in oferirea serviciilor de calitate catre utilizatorii retelei si de a eficientiza munca depusa de departamentul de ITOps. Rezultatul final este o eficienta mai mare si un TCO (Total Cost of Ownership) mai scazut pentru utilizatori, organizatie si business-ul acesteia.
Mihai Dumitrascu, Sr Systems Engineer
