O veche zicala ne spune ca singura constanta este schimbarea, si acest lucru se observa cel mai bine cand vine vorba de tehnologie. Din cand in cand, apare cate ceva care schimba radical modul traditional in care sunt privite lucrurile, cel cu care suntem toti obisnuiti si cu care ne simtim confortabili. Smartphone-ul schimba fundamental modul in care folosim telefonul mobil si in care consumam continut, Uber-ul schimba total modul in care folosim conceptul de taxi, iar cloud-ul schimba modul in care o companie isi desfasoara business-ul. Ca orice este nou, adoptia tehnologiilor cloud se loveste de rezistenta specifica in fata unei schimbari, iar unii dintre noi avem chiar reticente in a folosi cloud-ul, dar de indata ce vom constientiza avantajele si beneficiile unui astfel de model, solutiile cloud vor deveni din ce in ce mai prezente in mediul de business.

Pregatirea pentru cloud trebuie sa fie pusa bine la punct, pentru o tranzitie cat mai lina si fara batai de cap. In acest sens, organizatiile trebuie sa evalueze solutiile pe care le are la dispozitie si sa aleaga ce i se potriveste mai bine. Cand vine vorba de tipuri de cloud, exista patru optiuni care pot fi implementate.

Cloud-ul public

Un cloud public pune la dispozitia oricui servicii dezvoltate de un cloud service provider (CSP) in schimbul platii unei subscriptii lunare. O arhitectura de cloud public este formata peste o infrastructura fizica instalata si intretinuta de catre CSP. Clientii acceseaza resurse printr-un model de gazduire multi-tenant. Mai exact, clientii impart componentele hardware dintr-un pool comun de resurse (procesor, memorie, stocare, conectivitate) pentru nevoile lor de virtualizare. Pe acelasi server fizic, se pot afla la un moment dat masini virtuale de la doi sau mai multi clienti, total independente unele fata de celelalte, cu propriile resurse hardware alocate. Cloud-ul public este foarte atragator pentru organizatiile mici, care nu au bugetul de investitii sau personalul necesar pentru a administra hardware dedicat.

Cloud-ul privat

Un cloud privat permite unei organizatii construirea unui data center centralizat, care asigura nevoile de cloud computing pentru locatii dispersate geografic. Un astfel de cloud beneficiaza de o gestionare interna si de un control propriu asupra resurselor, insa costul necesar cu crearea unei astfel de infrastructuri si cu personalul necesar pentru a o administra este un impediment major. Pentru organizatiile care trebuie sa respecte anumite legislatii sau regulamente stricte, cum ar fi institutii financiare sau guvernamentale, acest cost este acceptabil.

Cloud-ul hybrid

Numele este sugestiv. Acest model de cloud este o combinatie intre cloud-ul public si cel privat. Organizatiile folosesc resursele “ieftine” (a se intelege cost-effective) din cloud-ul public, in timp ce mentin anumite resurse intr-un cloud privat. Pentru cele mai multe use case-uri se foloseste cloud public, insa pentru acele informatii sensibile si guvernate de anumite legi se foloseste infrastructura cloud-ului privat. Organizatiile de toate marimile pot folosi cloud-ul hybrid datorita flexibilitatii acestuia.

Cloud-ul de comunitate

Acest model de cloud este foarte similar cu un cloud public, insa spre deosebire de acesta, nu este deschis publicului larg, ci doar unor business-uri foarte specifice. Costurile de adminstrare sunt impartite intre entitatile membre acelei comunitati. Un cloud de comunitate se bazeaza pe o arhitectura multitenant, asemenea unui cloud public, cu o structura proiectata sa ajute organizatii cu aceleasi obiective de business, domeniu de activitate sau servicii oferite. Un astfel de cloud poate fi pus la dispozitie de un CSP sau poate fi creat de una sau mai multe organizatii. De exemplu: organizatii care activeaza in domeniul financiar (Payment Card Industry Data Security Standard PCI DSS) sau in domeniul sanatatii isi pot construi un astfel de cloud si pot beneficia de avantajele acestuia.

Un CSP poate sa ofere unei organizatii urmatoarele servicii de cloud:

– Software as a Service (SaaS) – aplicatii software care pot fi accesate de catre utilizatori folosind o conexiune la Internet. De exemplu, Microsoft Office 365 sau Google Workspace (fostul G Suite)

– Platform as a Service (PaaS) – un astfel de serviciu pune la dispozitia organizatiilor un mediu pentru dezvoltarea de software si de aplicatii: resurse hardware (CPU, memorie, stocare, conectivitate) + servicii specifice (servere web, IDE-uri, baze de date, etc). PaaS poate fi folosit pentru a dezvolta software care sa fie folosit in house sa care sa fie comercializat.

– Infrastructure as a Service (IaaS) – organizatiile folosesc IaaS pentru a inlocui hardware-ul mentinut on site in data center-ul local. In schimbul unei sume lunare, CSP-ul da spre folosire procesoare, memorie, capacitate de stocare si conectivitate. Organizatia foloseste aceste resurse pentru serverele si aplicatiile sale interne.

Pe langa aceste servicii, exista si altele mai putin cunoscute, pentru ca sunt mai nisate pe un anume scenariu. Graphics as a Service, Desktop as a Service, Disaster Recovery as a Service si Ransomware as a Service sunt cateva exemple in acest sens.

Mihai Dumitrascu, Sr Systems Engineer